In Gorj

In secolele XVII-XIX, numerosi pictori-zugravi provin din randul taranilor simpli si al preotilor, cu mai multa sau mai putina stiinta de carte. Mesterii acestia invatau tehnica picturii pe langa un zugrav cunoscut. Talentul si-l concretizau pe scanduri de lemn, faurind neintrecute icoane si pictand peretii bisericilor, starnind admiratia si uimirea oamenilor. Fara indoiala ca aceasta picture era pe gustul poporului, fapt ce a stimulat talentul unor tarani, care si-au facut o adevarata meserie din a zugravi icoane si biserici. In multe lucrari, poate fara sa-si dea seama, ei au realizat adevarate opere de arta. Si cati dintre acesti mesteri nu vor fi cutreierat satele, inspirandu-se astfel si din realitate, imaginandu-si sfintii di sfintele dupa asemanarea barbatilor si femeilor tarani din satele lor.
Unii din acesti modesti artisti ai culorii, care au impodobit bisericile, dintr-un sentiment de umilinta, nici nu se iscaleau si nici in pisanii nu apareau. Au ramas anonimi, ca si atatia mesteri constructori, uneori geniali arhitecti, sau ca fauritorii vechilor cantece populare, neasemuite bijuterii ale folclorului nostrum.
Astfel in Gorj, la Schitul “Stramba” un act din 7 decembrie 1601 mentioneaza pe zugravul Matei si pe mesterul (zidar) Groze.
Un alt zugrav, cu acelasi nume, se afla la biserica din Somaiesti, ctitoria boierilor Balcesti, ispravita in anul 1717, unde deasupra intrarii, se citeste inscriptia “Aceasta sfanta biserica s-au zugravit de mainile cele de tarana: Ioan Iancu, Iane Matei, Ion, zugravi si s-au inceput a se zugravi din luna mai 13 si s-au savarsit la sep(tembrie) 15 leat 7259(1750).
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, il intalnim pe pictorul Nicola la biserica din “mahalaua Arhoti” din comuna Balesti (Jiu), ispravita la 20 octombrie 1679. pe o tabla de lemn a acestei biserici se poate citi:”Am scris eu mult pacatosul Nicolae zugrav din Urez”.
La manastirea Polovragi picture se executa si de mesterii lui Constantin Brancoveanu: Milcu, Gheorghe, Dinu, Manole, Preda si Ion. Steagul acestei manastiri “s-au zugravit de Gheorghe zograf, 1843, noiembrie 12”. Pictorul ion e posibil sa fie acelasi de mai tarziu, intalnit la biserica din Somanesti, zugravita in 1750.
La schitul “Cioclovina de Jos”, de langa manastirea Tismana, in tampla deasupra usii, la o inscriptie se adauga ”Si s-au savarsit de toata isprava ei in luna lui octombrie, 1716 si au zugravit Mihai ot tismana”. Diaconul Mihai, “zugravul din Bratuia” a lasat icoane, deosebit de artistic lucrate, la biserica din Bengesti cladita in 1729 de Staicu Bengescu consilier. La 13 septembrie 1768, oprita, sotia lui Ion riescu din Stolojani (de pe raul Jales), da zapis de vanzare lui Mihai zugravul din Cornesti, pentru o mosie din Talpesti, a zugravit biserica “Sf. Nicolae” din Tg-Jiu, cladita in 1810. Pe o icoana a “Maicii Domnului”, la catapeteasma se afla scris: “diaconu Mih(ai) zugrav, 1812, feb(ruarie).
Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” din satul Tarnita, judetul Mehedinti, este zugravita in 1820 de mesterul “popa Mihai” din Tg-Jiu si Ioan fiul popii Dobre, calfa, ”pentru 555 taleri si alte daruri date si viitoare”.
Din cele relatate se desprinde clar ca e vorba de doi mesteri zugravi cu numele Mihai:unul, originar din Tismana si altul originar din Cornesti.
Pe o icoanaa bisericii din Pestisani, sub anul 1735, noiembrie 13, e scris: “iata eu pacatosul robul tau stapanae, Vasile Diacon , zugrav”
O alta opera de-a lui Vasile Diaconu, se gaseste la biserica din Vladeni, intemeiata in 1700 de Cornea Brailoiu, mare ban al Olteniei si sotia sa Stanca. In altarul biseriicii la proscomidie, se pastreaza o inscriptie pe care se poate citi: “Ranite Gligorie, Vasile zugrafi 1732 ion ucen(ic)”. Asadar din nou Vasile Diaconu si Ranite de la Tismana, pe care Alex. Stefulescu ii transmite Hranit. Probabil ca tot acelasi zugrav e sic el de la manastirea Polovragi, mentionat cu numele de Aranit, dupa cum am relatat anterior
Cat priveste pe Gligorie, acesta se afla intr-o inscriptie din 1757 a schitului Crasna, ctitoria pitarului Dumitru Filisanu din sec al XVII-lea, unde sta scris:”Pis(ania) Gligorie zugraf I snovi ego (si cu fiul sau) Ion.
La biserica de lemn din Curteni(com Rasina) intemeiata in 1812, autorul zugravelii e popa Rafael din Carbunesti.
In comiterul de conducere al revistei “Sateanul”, aparut la 24 februarie 1883, in comuna Carbunesti, se afla scris printre membrii fondatori si preotul “Rafael zugravu”.
Incontestabil ca acesta este fiul “popii Rafael” din 1812. I-a urmat tatalui sau in profesia de preot obiceiul, si i-a invatat si mestesugul zugravitului.
Biserica “Sfintii Voievozi” din Balta, construita in 1814 iar in 1817 e zugravita de preotul Iacob zugravu din Bradiceni. In satul Cartin (Turcinesti) exista biserica “Sfintii Apostoli” datata in 1817, zugravita de Radu zugravu din Tg-jiu. Alaturi de portretele cititorilor tarani, barbati si femei, imbracati in portul national se afla si portretul sau.
Din nefericire, cazuri extreme de rare. Biserica “Sfintii imparati Constantin si Elena” din Romanesti (1830) e zugravita de fotaiche si Dumtru, zugravi din Craiova. Acelasi Fotaiche, alaturi de data aceasta de Scarlat, zugrav tot din Craiova, picteaza biserica “Sfintii Voievozi” din Saulesti, care poarta data de 1848. Biserica “Sf. Nicolae” din Urdarii de Sus, ctitoria familiei urdareanu, ridicata in 1818 , e zugravita in 1836 de “Dobre zugravu”.
Un Iscusit zugrav bisericesc de pe valea Jalesului, cunoscut dupa 1830, a fost popa Lupu Stolojanu din Stolojani. Intemeiaza si impodobeste cu icoane, pictate de el, bisericile de lemn din Campofeni in 1831 si Stolojani in 1832. De asemenea, picteaza icoane la bisericile din Runc si Stroesti. In timpul Regulamentului Organic facea parte din alesii satului ca “deputat”. Acest preot-zugrav impreuna cu popa Diunu Cartianu din Cartiu au cladit schitul Locuri Rele (Locurele) din defileul Lainici in 1859.
Biserica “Sfintii Apostoli” din Tg-jiu (1755) si-a innoit zugraveala din 1843 de zugravul Sava Petrovici din Timisoara, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea trebuie mentionat pictorul Misu Popa, cu studii la Viena si Roma, fiul unui zugrav de icoane din judetul Fagaras. Picteaza Biserica domneasca din Tg-jiu in 1855, biserica din satul Garbovu si schitul Frasinet din Romanesti. In 1874 bisrica “Sfintii imparati Constantin si Elena” din Tg-jiu, ctitoria lui Stefan Frumuseanu, a fost pictata de Nicolae Popescu si Zaharia Achimescu, pictori banateni.
Prezenta pictorilor banateni si transilvaneni la bisericile din judrtul Gorj ne demonstreaza legatrulie permanente dintre romanii din Oltenia, Banat si Transilvania. Legaturile acestea, pe calea artei plastice, au contribuit la dezvoltarea spiritului de solidaritate si unitate nationala. Totodata, trebuia subliniat ca acesti pictori, trecand Carpatii, au adus cu ei pretiosul lor aport la inflorirea artei romanesti.
Biserica Sf. Nicolae din Dragoesti ctitoria familiei Petre Dragoescu, a fost zugravita in 1855 de preotul “Dimitrie zugravu”.
La construirea bisericii “Sfintii Voievozi” din Arcani, ridicata in 1858, au contribuit in calitate de ctitori,”preotul Dumitru zugravu ot Cornesti si Nastase zugravu ot Balesti” si a fost zugravita de Vasile Sprancenatu din Bradiceni. Biserica “Sfintii Voievozi” din Stolojani (Jales) a fost zugravita de acelasi Dumitru zugravu din Cornesti.
Pictorul Gita Cosoveanu, impreuna cu fratele sau Iordache Cosoveanu, ambii din Craiova, zugravesc biserica “Sf. Nicolae” din satul Campofeni, ridicata in 1872. Tablourile ctitorilor de la aceasta biserica se desfasoara in cate doua registre suprapuse pe peretii din stanga si din dreapta intrarii in pronaos, cazuri foarte rare in pictura murala bisericeasca, cuprinzand numai barbati, in custumele taranestim, oranduiti dupa avere, fiind toti mosneni. La intrarea in pronaus, pe perete, deasupra usii, in loc de domnitor, mitropolit sau episcop, sunt pictati cei doi preoti ai acestei bisrici, tinand biserica in maini, cu fiii lor, ultimii in costum national, caz, de asemenea, foarte rar intalnit.
Biserica “Sfintii Voievozi” din satul Tascai, comuna Voitesti, e zugravita din nou in 1885 de “pictorul” Ioan Oprisan din Dobrita. Acelasi prictor a pictat si biserica “Sfintii Voievozi” din Arcani, ridicata in 1903 (mester zidar Toma Manoi), biserica “Sf.Nicolae” din Seauca, bisrica “Sf. Nicolae” din Pestisani, si bisrica “Sf. Nicolae” din Sanatesti, care “s-au reparat si zugravit la anul 1849…iar dintru intai este facuta la anul 1850″. De asemenea, biserica de zid din comuna Rasina, ridicaa in 1898, este zugravita tot de Ion Oprisan, “pictor su sculptor” si de Ion Lupescu, pictor din Tg-jiu.
Pictorul Ion Oprisan este transilvanean, “fugit” din Orastie peste Carpati, si s-a stabilit in satul Dobrita de sub poalele muntilor Gorjului.
Biserica “Sf. Nicolae” din Tsndalesti, construita in 1882, e zugravita de Gheorghe Popescu - zugrav si ca ajutor Ilie Marinescu. In “catunul” Socu(com. Barbatesti), biserica “Nasterea Maicii Domnului”, construita in 1882, e zugravita de Ghita Stefanescu si G.G. Ionescu.
In “mahalaua Barbanesti” din com. Calnic, biserica “Sfintii Voievozi”, “prefacuta” in 1885, e zugravita de Dumitru I. Borescu.
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tunsi com. Ticleni, “prefacuta” in 1886, e zugravita de “D. Clopotariu”.
Consemnam ca printre ctitorii reinnoirii bisericii “Sf. Ioan Botezatoru” din catunul Olari, com. Plopsoru (1887-1888) se afla si un David Clopotariu din Transilvania. Evidernt ca este una si aceeasi perosana cu zugravul din Tunsi.
Biserica “Nasterea Maicii Domnului” din Balesti, ridicata in 1891, si biserica din Rasova, ridicata in 1895, sunt zugravite de Mihai Velescu, pictor din Craiova.
Nu putem trece cu vederea, desi suntem la inceput de veac, ca biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Stolojani (Jalesi), terminata de zidirea in 1913, a fost pictata de Matei Bazavan, din acelasi sat.
In cele ce urmeaza amintim ca la scoala primara din Runc, dupa 1863, printre invatatorii care au functionat aici, este si preotul “Enache zugravu”.
Multe nume de pictor-zugravi s-au descoperit si s-ar mai descoperi la coltul vechilor icoane sau sub pisaniile bisericilor, cat si prin diveresele arhive si documente inca necercetate. Prezentarea celor de mai sus constituie numai o veriga din lantul acestor priceputi si modesti mesteri care indeplinesc prin operele lor, adeseori de certa valoarea artistica, un rol dintre cele mai importante in istoria arte plastice romanesti.