Situate pe cursul superior al Jiului si intersectat de paralela 45, orasul Tg-Jiu este un important centru commercial ce face legatura intre orasele de la Dunare si cele de la Transilvania.orasul este semnalat prin sapaturile arheologice ca o asezare modesta datata inca din epoca daco-romana.
In evul mediu, la 23 noiembrie 1406, orasul este atestat pt prima data, intr-un document emis la Tismana de domnitorul Mircea cel Batran, cand acesta acorda unele privilegii manastirii. Printre boierii care il insoteau este mentionat si…Jupan Brata, sa-I fie hotarnic pt ca a fost acest sudat al Jiului. Tot in secolul al XV-lea, in anul1426, in timpul domniei lui Dan al II-lea, localitatea apare pt prima data in documente ca targ. Documentele de la inceputul sec al XVI-lea mentioneaza Targu-Jiul ca o asezare ce apartinea urmasilor boierului Tudor Neagu, conmsiderat descendent al unei familii domnesti.
Incepand cu anul 1426, si pana la jumatatea sec al XVI-lea, Targu-Jiu organiza periodic targ pt satele invecinate. Despre acest targ este consemnat in documentul din 30 iunie 1546, care arata ca “Dumitru, mare ban al Craiovei, daduse in mainile lu Arca 600 de slanini ca sa le vanda la Targu-Jiu, la hategani si la oamenii de la tara. Cu timpul in documente apar si mentiuni care indica o cristalizare a vietii orasenesti.
Orasul pomenit ca atare de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea tuturor orasenilor din orasul domniei mele de la Targu-Jiului este atestat si cu o organizare avand la conducerea treburilor orasenesti un judet si mai multi pargari.
Orasul Targu-Jiu este asezat pe Valea Jiului, in partea de nord-vest a capitalei tarii noastre, si face parte din orasele de munte ale Olteniei. Altitudinea fata de nivelul Marii Negre este intre 210 si 230 metri. Asezarea Targu-Jiului se afla la rascrucea celor mai importante drumuri ale judetului Gorj. La nord, pe Jiu este legatura cu Petrosani-Hateg-Deva, la sud cu Filiasi-Craiova, la vest cu
Baia de Arama-Drobeta-Turnu Severin si la est cu Novaci-Ramnicu Valcea. Tot pe sub munte, prin pozitii de un rar pitoresc, drumul Ramnicu Valcea-Drobeta-Turnu Severin se inscrie printer cele mai cautate cai turistice.
Orasul s`a dezvoltat pe un teritoriu unde conditiile vietii i`au fost prielnice din plin. Dealurile din partea apuseana i-au dat fructele, vita de vie, lemnul d efoc si adapostul in timpuri de bejenie, apele raului Jiu i-au dat pestele, iar bogata si fertile lunca a Jiului a avut legumele si cerealele. Aria targujiana, pana la inceputul secolului nostrum, era strabatuta de paraiele Hodinaul, Voivodiciul, Putna si Paschia, afluenti ai Jiului. Conditiile multiple ale urbanisticii moderne au dus la inlaturarea acestor ape. Orasenii beau apa de la cismele si fantani carata pe strazi de sacagii cu sacalele, strigand: “apa de vanzare”, “apa”, “apa”, “hai la apa”! Sacalele se incarcau dimineata, mai cu seama de la “fantana (cesmeaua) lui Samboteanu”. Astfel de sacale se mai vedeau inca de la inceputul decadei a treia a secolului nostru. Primele doua sacale au fost facute in 1835.
Targu-Jiu avand o pozitie favorabila dezvoltarii economice langa Jiu, unul dintre cele mai importante rauri ale Olteniei, nu este exclus sa fi existat aici in epoca romanilor. Acestia construiesc castrul de la Bumbesti, nu departe de Targu-Jiu, cu care relatii economice vor fi avand de la inceput. Ne lipsesc documentele, dar aceasta asezare de la Jiu va fi fost un centru economic important pentru fratii domnitori Litovoi si Barbat cu fratii lor, care aveau armata si o economie dezvoltata, in secolul al XIV-lea, pe plan politic, sta umbrit din cauza Dabacestilor de pe Jales, dar dupa disparitia familiei Dabacescu, centru economic si politic al judetului Jales se muta la Targu-Jiu, care va deveni capitala noului judet, al Jiului de Sus.
Cea dintai stire documentara despre Targu-Jiu este hrisovul din 23 noiembrie 1406, referitor la Tismana, prin care Mircea cel Batran porunceste ca “jupan Brata sa-I fie hotarnic, pentru ca a fost si acest judet al Jiului”, fara sa se specifice daca e sat, targ sau oras, iar Brata, judet (carmuitor) al acestei localitati, caci districtul era Jalesul.
In mai putin de 20 de ani, “Jiul” apare cu numele de “Targul-Jiului”. Astfel, la 24 martie 1426, Dan al II-lea intareste manastirii Tismana stapanire peste “morile de la Targul-Jiului pe care le-a facut popa Agaton cu munca fratilor sai (calugari), pe locul pe care l-a daruit jupan Stanciul si jupan Micleus manastirii Tismana.
Desi documentul din 1406 ne prezinta aceasta localitate numai sub forma de “Jiul”, calificativul de targ poate sa-l fi avut inca din secolul al XIV-lea.
Targul-Jiului, ca si alte targuri, isi are numele dupa raul ce-l strabate , avand deci un dublu nume, cum la fel sunt: Targul-Gilortului, deci targul vaii respective, Tg-Siret, Tg-Trotus etc. Acest fenomen toponimic este caracteristic romanesc, caci nu apare in nici o alta tara. Aceasta este o dovada ca in epoca voievodatelor separate, dinainte de intemeiere, erau pe vai anumite puncte de adunare ale negustorilor, unde se tinea targul vaii respective in jurul capeteniei din acest loc.
Targul-Jiului a fost o asezare unde a avut loc schimbul de marfuri si intre taranii satelor din mai mare sau mai mica apropiere. Fenomenul a fost general pe tot teritoriul romanesc. Cand astfel de asezari se gaseau pe un drum important de comert si erau ajutate si de imprejurimi politice si economice favorabile, ele se dezvoltau si ajungeau adevarate targuri sau orase, resedinte administrative si militare, cu un numar mai insemnat de locuitori. Astfel s-a petrecut cu Tg-Jiu, Targoviste, Tg-Ocna, Tg-Frumos etc. Cand imprejurimile erau nefavorabile, ele ramaneau simple asezari rurale cu locuitori putini, pastrandu-si insa calificativul de “targ”, loc de schimb determinat de pozitia lor favorabila in raport cu satele invecinate. In judetul Gorj un astfel de caz il putem exemplifica cu Tg-Logresti, care a ramas un simplu sat.
Din secolul al XVI-lea, Targu-Jiul incepe sa se dezvolte. Prin hrisovul din 20 iunie 1546, al lui Mircea Ciobanul, se relateaza ca dumitru, mare ban al Craiovei, a dat lu Arca din Crasna 600 de slanini ca sa le vanda “in Targu-Jiului la hategani si la oameni de tara”. Prin acest document nu se releva legaturile permanente care au existat intre roamanii de dincoace si de dincolo de Carpati si totodata importanta economica a pietii de desfacere a produselor in Tg-Jiu, din moment ce veneau oameni din diferite parti ale Gorjului, chiar si hateganii din judetul Hunedoara. De la sfarsitul secolului al XVI-lea, Targu-Jiul incepe sa apara cu calificativul de oras.
Prin hrisovul din 29 iunie 1604, Radu Serban intareste fratilor Buzesti, Radu clucer si Preda mare ban, stapanirea peste Targu-Jiul tot…cu mori si cu vii si cu tot venitul, pentru ca mai sus numit Tg-Jiu este sat vechi si de mostenire de la parintii amintitilor dregatori…din mos-starmos si tot l-au stapanit parintii lor acest sat…care se numeste acum Tg-Jiu… apoi cand a fost in zilele lui Mircea Voievod s-a intamplat parintilor dregatori mai sus scrisi(sa fie in pribegie in Tara Ungureasca de frica lui Mircea Voievod si au ramas acolo in pribegie multa vreme. Iar intru acesta, Mircea Voievod a facut satul lor mai sus scris, bazar care astazi se numeste Tg-Jiului. In acest act cu privilegiul acordat Buzestilor, exista si mentiuni, desigur false, ca orasul fusese al stramosilor lor, spre a arata o cat mai mare vechime.
Neadevarata este si afirmatia ca pe timpul lui Mircea Ciobanul Tg-Jiu era sat, transformat atunci in targ, ori cu acest calificativ apare documentar, cum am aratat, inca din 1424.
Stapanirea Tg-Jiului in parte, nu in total, -de una dintre cele mai puternice si mai bogate familii ale Buzestilor, originara din satul Buzesti, a fost de scurta durata, deoarece in general in Tara Romaneasca viata oraseneasca a ramas autonoma sub obladuirea si protectia domniei. Dupa traditie in satul Polata de langa Tg-Jiu au fost casele Buzestilor. Urmele zidelor de piatra de pe malul stanga al Susitei sunt numite de popor “banie”. Din secolul al XVI-lea si mai cu seama din cel urmator, boierii incep sa-si cladeasca sau sa-si cumpere case la orase, terenuri, pivnite etc…formandu-si curti urbane. Ei isi manifestau dorinta de a fi alaturi de dregatorii orasului si ai judetului, fiind interesati si in viata economica.
Tg-Jiu inca din sec al XVI-lea poarta lupte cu vecinii pt pastrarea mosiilor impresurate adesea de catre acestia. In timpul lui Mircea Ciobanul, targujienii au avut judecata cu boierii Bucsa, Stanco, Stancul, si Danciul din Petrestii-Varsaturi pt mosia frasinetului. Procesul se continua si in a doua jumatate a sec al XVI-lea, targujienii castiga judecata. Din sec al XVII-lea incepe o prosperitate economica si Tg-Jiul isi extinde mosia prin cumparaturi in afara de raza orasului. Din acelasi secol, Tg-Jiu apare documentar ca resedinta a jud Gorj. In actul din 25 august 1654, relative la hotararea satului Maslosi, s-au strans toti la scaunul Tg-Jiului.
Marindu-se aria mosiei orasului Tg-Jiu, in a doua jum a sec al XVIII-lea, incepand de la 1765, s-au facut o serie de hotarari. La prima hotarare s-a aflat ca Tg-Jiu a avut 16 mosi mari, si dupa un act din 1611, mosia acestui oras a fost cumparata de la Tudor Negru cu 100 000 de asprii.
In orasul prin excelenta comercial se facea cu secole in urma un intens comert cu animale (in special de bovine si porcine) care se trimeteau in Tansilvania mai ales prin pasul Valcan. Aici se aduceau si se desfaceau marfuri din Brasov, Sibiu sau din centre comerciale mai indepartate ca Lipsca.
Inca de la sfarsitul sec al XV-lea Targu-Jiul indeplineste functia de resedinta a judetului Gorj. Orasul a adapostit ,in vremuri de restriste, pe unii, din domnitorii tarii: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In timpul domniei acestuia din urma, si-a construit in 1700 la Vadeni (3 km de Targu-Jiu) resedinta, un palat in stil brancovenesc, unul din principalii colaboratori ai domnitorului, marele ban al Craiovei, Cornea Brailoiu.
La sfarsitul sec al XVII si inceputul sec XIX-lea orasul a avut de suferit de pe urma operatiunilor militare sau al jafurilor unor bande turcesti.
In 21 ianuarie 1821, orasul este martorul declansarii revolutiei conduse de slugerul Tudor Vladimirescu, care va avea in samesul Vasile Moanga din Targu-Jiu, unul din principalii sfatuitori si colaboratori.
Spre deosebire de alte orase din tara, Targu-Jiul nu avea fortificatii sau cladiri prea insemnate. Nicolae Iorga arata ca: inacest oras nu era nici frumusetea stradelor podite (abea pe la 1793 se asternea piatra) si a largilor case boieresti din curti ca o mosioara, precum se vedeau la Craiova, nici linistea…unui targ vladicesc ca Ramnicul… viata de mestesug si negot a celor multi si mici, dintre care cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a unui tinut departat de catre munte, aceea stapanea. Orasenii erau condusi in vechime de un judet si un capitan de margine, iar mai tarziu, dupa reforma lui Constantin Mavrocordat de doi ispravnici cu samesi.
In prima jumatate a sec al XIX-lea se inregistreaza o oarecare dezvoltare economica a orasului si ca urmare a faptului ca in anul 1888 se construise calea ferata Filiasi- Targu-Jiu, care racorda orasul la sistemele de comunicatii cu tara. O industrie casnica infloritoare si o productie de olarit cu traditie erau principalele activitati economice alaturi de rudimentara industrie locala, atelierele mestesugaresti si pravaliile concentrate in centrul orasului. La sfarsitul sec al XIX-lea, au loc importante imbunatatiri edilitar-urbanistice: Palatul administrativ (1875), institutii de invatamant (Gimnaziul Tudor Vladimirescu- 1890), Oficiul telegraphic(1860), Muzelu Gorjului (1894), Teatrul Milescu(1888)etc…
Intre anii 1890-1906, in orasul de pe Jiu, cu o populatie de 6000 de locuitori, are loc o puternica miscare culturala si artistica, ai carei initiatori au fost istoricul Alexandru Stefulescu, tipograful Nicu Milosescu, profesorul Iului Moisil, pictorul Vitold Rolla Piekarski, inginerul Aurel Diaconovici, poetul emanoiu Paraianu, geologul Ion Popescu-Voitesti etc…
In timpul primului razboi mondial la 14 octombrie 1916, orasul cu infatisare modesta a inscris o pagina glorioasa in istoria Romaniei, cu prilejul bataliei de la Podul de peste Jiu, cand trupele romane conduse de generalul Dragalina si animate de rezistenta opusa de populatia orasului au respins o puternica ofensiva germana.
Intre anii 1937-38, au fost realizate de catre Constantin Brancusi, spre slava eroilor neamului, cele 3 monumente de la Targu-Jiu: Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana infinitului, singurele opera in aer liber din intreaga sa creatie.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial si pana in zilele noastre, urbanistica Targu-Jiului capata o infatisare noua, in zona de nord fiind concentrate obiectivele industriale ale orasului: intreprinderea de tigarete, combinatul de prelucrare a lemnului, intreprinderea de sticla, fabrica de masini unelte, fabrica de nutreturi concentrate etc…
Alaturi de industrie, in orasul Targu-Jiu s-au construit cartiere intregi de locuinte, obiective social-culturale, unitati scolare, viata cultural-artistica inregistrand progrese deosebite.
Datorita dezvoltarii economice a orasului, astazi populatia atinge un nr de peste 100 000 de locuitori.
